“Tehnologiile bazate pe Inteligență Artificială revoluționează domeniul imobiliar și stimulează apariția unor concepte inovatoare de locuire. Pe termen lung, aceste trenduri vor readuce sectorul în atenția tinerei generații, rezolvând astfel și problema forței calificate de muncă în construcții”, spune Daniela Kasper, Director General al companiei Kasper Development. Dezvoltatorul brașovean, un angajator important la nivel regional, mizează pe strategii de recrutare, specializare și fidelizare a resurselor umane calificate, pentru a asigura astfel dezvoltarea pe termen lung a uneia dintre cele mai puternice companii imobiliare din România. “Este un proces solicitant, în contextul crizei reale de personal calificat care a afectat în ultimii ani acest sector. Efortul este, însă, pe deplin răsplătit. Fluctuațiile periclitează coeziunea echipelor, antrenează costuri și afectează fluența proceselor, pentru a compromite, în cele din urmă, calitatea și eficiența muncii”, spune Daniela Kasper. Tinerii par să ocolească în ultimii ani acest domeniu, speriați, printre altele, de veniturile mici sau de lipsa perspectivelor de dezvoltare. Pe piaţa din România există, însă, muncitori calificați și cu experiență, care obțin salarii de nivel european şi au șanse bune de dezvoltare personală, inclusiv în zona antreprenorială. E drept că ponderea acestora este destul de mică în totalul lucrătorilor activi în acest sector. Pentru a inversa acest raport, investiția în educație devine un element esențial.

Parteneriatul public privat pentru formularea unor strategii naționale de educație corelate cu nevoile reale ale industriilor, alături de campanii coerente de promovare a meseriilor, care să antreneze schimbări de mentalitate, reprezintă, în opinia Danielei Kasper, o soluție colaborativă pentru rezolvarea crizei forței de muncă. Expansiunea digitalului va favoriza și ea acest proces. Manager cu experiență în proiecte complexe și coordonator al unor echipe mari, interdisciplinare, Daniela Kasper evaluează oportunitățile pe care avansul tehnologic le deschide în general în lumea  afacerilor, dar și schimbările pe care le va aduce la nivelul resurselor umane. “Cu un singur pas în urma pionierilor revoluției digitale, cum ar fi domeniul financiar sau cel medical, sectorul construcțiilor se pregătește pentru o nouă decadă, dominată inteligența artificială. Tehnologia, în special zona VR-ului, va atrage generaţiile milenialilor, generaţiile Y şi Z, iar ei vor veni cu idei noi, revoluţionând în continuare această industrie”, spune ea.

Care considerați că sunt cauzele crizei forței de muncă în construcții și, mai important, cum credeți că ar putea fi atenuat acest dezechilibru?

Criza nu a apărut peste noapte şi nici nu este direct legată de creşterea accelerată a cererii de locuințe, de particularități în dinamica economică sau de efortul post-pandemic de redresare. De altfel, nici nu suntem singurul sector aflat în această situație. HORECA, alături de multe alte tipuri de centre de servicii, zona de retail sau industria automotive sunt în egală măsură expuse acestor constrângeri și obligate să acopere deficitul de personal importând muncitori, cel mai adesea din țări estice. Utilizarea temporară a forţei de muncă străine reprezintă un instrument eficient, însă nu și dacă se face în detrimentul cultivării celei autohtone. Independent de fluctuațiile piețelor, această criză este, de fapt, rezultatul unei lungi perioade de funcționare defectuoasă a unui sistem de planificare care ignoră atât importanța procesului de formare, cât și estimările reale cu privire la nevoile fiecărei industrii. Deși statisticile anuale arată că din totalul locurilor de muncă disponibile în România într-un anumit moment, aproape 70 la sută sunt destinate absolvenților de liceu și școli profesionale, autoritățile continuă să trateze colegiile tehnice și atelierele cu atenția periferică. Domeniul imobiliar este sever afectat de această lipsă de viziune din sistemul de educație. Iar pe fondul acestui dezechilibru intern, salariile pe care sunt dispuse să le ofere companii specializate din țări precum Germania, Spania sau Marea Britanie se dovedesc, de cele mai multe ori, irezistibile. Probabil că o rezolvare reală, pe termen lung, ar fi ca Ministerul Educației să reconsidere rolul şi importanţa şcolilor de meserii, implicând și sectorul privat în acest proces de formare. Doar împreună, într-un parteneriat inovator între politic și economic, se vor putea găsi soluții inteligente pentru renașterea unui concept puternic de formare profesională. În paralel, industria se va lăsa modelată de noi realități, dezvoltând atât o cultură organizațională bazată pe valori actuale, cât și concepte noi, adaptate fluxurilor de lucru și stilurilor de viață contemporane.

Atât formatorii, cât și antreprenorii, se plâng că domeniul construcțiilor nu mai este, de fapt, atractiv pentru tineri, în primul rând pentru că salariile sunt mici, iar perspectivele incerte…

Salariile mici reflectă, de cele mai multe ori, ineficienţa unui personal lipsit de calificare sau de  experienţă. Pe piaţa din România există, însă, muncitori care le au pe ambele, iar aceștia obțin salarii la nivel european şi au perspective bune de dezvoltare personală, inclusiv în zona antreprenorială. Această categorie reprezintă, însă, cel mult 30% din totalul disponibil. Restul de 70% este reprezentat de personal necalificat sau cu calificări obținute în centre neacreditate, muncitori neinstruiți și cu experienţă profesională incertă. Aceștia nu au capacitatea de a respecta standardele impuse domeniului de normativele în vigoare. În plus, aceste echipe antrenează costuri de construcţie mari, uneori produc și pagube, şi, ca urmare, munca lor sub standarde este retribuită cu salarii mici. Problema este sistemică, direct dependentă de procesul de formare. Chiar și lipsa de apetență a tinerilor pentru meserii ar putea fi explicată, măcar în parte, prin disfuncții sistemice. Societatea pare să valorizeze, cel puțin la nivel retoric, performanțele intelectuale, în defavoarea celor obținute prin abilități manuale. Este necesară o campanie de comunicare coerentă și susținută pentru schimbarea acestor mentalități, astfel încât vocația profesională să devină o alegere prioritară. Ideea de a avea o meserie este acum un fel de plan B sau C și apare în discuție abia în cazul în care cineva eșuează sistematic în alte domenii. Sigur că avem nevoie de academicieni, ingineri, medici, jurişti sau economişti, în aceeaşi măsură în care avem nevoie de structurişti, zidari, tencuitori sau instalatori. Trebuie să acordăm aceeaşi atenţie şi valoare tuturor meseriilor. Oricum vom fi obligați să o facem, în momentul în care dezechilibrele create în sistem vor deveni critice.

Spuneați că și industria se va schimba, dezvoltând concepte noi, adaptate fluxurilor de lucru actuale. Ne puteți da un exemplu?

Tehnologiile bazate pe Inteligență Artificială revoluționează domeniul construcțiilor și stimulează apariția unor noi concepte de locuire, trenduri care vor duce la rezolvarea multor probleme și vor readuce acest sector în atenția tinerei generații. Structurile modulare, de pildă, se numără printre conceptele care câștigă teren într-un domeniu din ce în ce mai interesat de eficientizare. Vorbim de un viitor al locuințelor ieftine și durabile, ușor de demontat și de transportat și simplu de construit, inclusiv prin diferite metode inovatoare, cum ar fi imprimarea 3-D. Funcționează cu un consum redus de energie, sunt ușor de reciclat și pot fi cumpărate cu credite avantajoase, deoarece sunt incluse în categoria clădirilor ecologice. În măsura în care tinerii vor fi interesați să le cumpere și să le locuiască, tot ei vor fi interesați să le construiască, asumându-și pentru asta cicluri complexe de formare și perfecționare, alături de stagii practice care să le asigure experința în producție. Cu un singur pas în urma pionierilor revoluției digitale, cum ar fi domeniul financiar sau cel medical, sectorul construcțiilor se pregătește pentru o nouă decadă, dominată inteligența artificială. Mediul virtual ne găzduiește încă de la nivelul de proiectare, oferindu-ne soluții sigure de evaluare și perfectionare a formulelor de design. Iar pe șantiere, testăm soluții și echipamente, anticipând peisajul urban de mâine, cu case inteligente, gestionate și supravegheate de dispozitive IoT și AIot, imobile care vor fi integrate în orașe smart, în care totul este interconectat, de la sistemele de taxe sau trafic, la rețelele municipale de închirere sau informare. Tehnologia, în special zona VR-ului, va atrage, fără îndoială, generaţiile milenialilor, generaţiile Y şi Z, iar ei vor veni cu idei noi, care vor revoluţiona în continuare această industrie. Acestea vor diversifica seria specializărilor posibile pentru tinerii care vor dori să se îndrepte în viitor spre acest domeniu.

Cel din urmă principiu pe care l-ați evocat, în seria soluțiilor de redresare a crizei de personal calificat, este crearea unei culturi organizaționale bazate pe valori actuale….

Modelele actuale de afaceri sunt bazate pe încrederea care rezultă din stabilirea conexiunilor umane valoroase, iar la acest nivel, un rol esențial în creșterea unei organizații îl au angajații. Consolidarea echipei a avut o importanță vitală pentru compania noastră și a fost întotdeauna un obiectiv prioritar, în măsura în care a crea un proiect rezidențial nu înseamnă să pui betonul și fierul împreună, ci, mai ales, să creezi un mediu stabil și predictibil, în care un colectiv amplu și eterogen să poată experimenta idei creative și eficiente. Avem strategii coerente și susținute pentru a evita fluctuațiile de personal, nocive, de altfel, pentru orice companie, în măsura în care periclitează coeziunea echipelor, antrenează costuri și afectează fluența proceselor, pentru a compromite, în cele din urmă, calitatea și eficiența muncii. Am căutat și am motivat oameni, știind că aceștia sunt cea mai valoroasă resursă. Dezvoltarea echipei în condiții armonioase, dar și provocatoare este pentru noi un imens câștig, în măsura în care succesul nostru depinde de energia colectivă, de inteligența și aportul fiecărui membru.

sursa: www.transilvania365.ro